- Ce e asta?
- Ăăăă… Apidermin.
- Demachiant?
- Da.
- Și folosiți dvs. d-ăsta?
Folosesc, da. Și crema chiar. Dar doamna de la casă era așa de mirată de alegerea mea, cât – în egală măsură – că mai există acest produs încât nu m-a mai întrebat nimic cât mi-a marcat restul cumpărăturilor. Până în 30 de ani, pentru că mă machiam zilnic cu produse profesionale, am fost fidelă mărcilor renumite. Făcusem chiar o mică obsesie pentru Lancôme și eram convinsă că e singura cremă potrivită pentru mine, așa că-mi cumpăram regulat cremă de zi, de noapte, demachiant, loțiune tonică și toate cele. Până într-o zi când a dat dorința de economii în mine și am decis că nu mai e cazul să arunc atâția bani pe fața mea, sic! Mi-am luat o cremă ”minunată” nou-apărută, nu-i vorba că și asta de firmă, dar nu așa faimoasă și nici la fel de scumpă și…. am ajuns la dr. Mihaela Leventer cu o frumusețe de alergie pe toată fața, de m-am tratat cu cortizon și alte farafastâcuri cât mi-aș fi luat 10 Lancôme.
Am trecut la dermato-cosmetice repejor, cum mi-a recomandat medicul și am schimbat Avène cu La Roche Posay și Vichy într-o veselie. Până acum vreo 3 ani, cred, când găsesc într-un Plafar Apidermin. Era iarnă și frig de crăpau pietrele cum îmi îngheța mie fața. Fără conservanți, fără coloranți, netestat pe animale, lăptișor de matcă, complex de vitamine B, C, D și E. La 10 lei? Hai să vedem ce face de banii ăștia.
Și ce bine face! E numai bună pentru pielea mea uscată, e foarte bună ca bază de machiaj și e una din cele mai hidratante creme vreodată. Înaintea ei în top e doar uleiul de cocos. N-o recomand în timpul verii, dar cum ne pregătim de iarnă e momentul perfect s-o încercați!
Împreună cu demachiantul și în ciuda mirării vânzătoarelor! 🙂